Azi m-am trezit cu chef de munca. Doar m-am trezit. Apoi cheful de munca a adormit treptat. Cunoasteti sentimentul?
In fine, mai am aproape doua saptamani de concediu, in care ... ma relaxez muncind. Ma rog, muncesc..cu mici pauze...destul de dese. Pentru ca: 1. trebuie sa-mi fac blog. 2. trebuie sa nu inhalez mult praf cand curat de vechea vopsea 3. nu am forta unui barbat asa ca...obosesc repede.
De ce sa am forta unui barbat?! pai... cum zice si titlul blogului meu ( welcome to my blogworld) aaa... detin o casa (a se citi apartament) un peu vieille. Un peu mai mult. Iar acum sunt in saptamana a doua de reconditionari, masive (zic eu) ale setului de masa de sufragerie, mostenire de la parintii mei. Biata mobila a fost expulzata la tara, din motive de...securitate interna (nu mai aveam loc in casa de n-spe mii de chestii cand am reconfigurat un pic casa acum cativa ani).
Apoi, cu timpul, vechiul mobilier de lemn a fost reprimit cu bratele deschise. Normal ca da! N-as da o masa din lemn de scandura de brad pe o... "chestie" din pal melaminat. Sa ma scuze si utilizatorii de pal si ecologistii..tot asa. Insa dragii mei, prefer o casa veche, cu mobila veche, unde sa ma simt in intimitate. Asta-s eu -un peu antique :P
Iar ca sa-i conving pe ecologisti si nu numai, am va arat in scurt timp ce inseamna o re-aducere la viata a lucrurilor vechi. Nu, nu zic sa tai copacii sa-mi fac eu bufet de stejar, ci sa iau bufetul bunica-mii si sa-l imbunatatesc.
Ei, gata pauza.
Cand voi reveni, va voi arata ce pot face doua (sau patru- ale mele si iubitului) maini dibace -deocamdata-s doua ( normal ca ale mele).
XO
Dorina
